Din studiul documentelor de arhivă, aflate la dispoziția Arhivelor Militare Naționale Române, a fost identificată următoarea evoluție a Structurilor Pensiilor Militare, astfel:
În „Tablou de noua organizare a Ministerului” emis în baza Ordinului nr. 267/1862, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 1 din 20 octombrie 1862, anul al 3-lea Partea Oficială, semnat de generalul Ioan Emanoil Florescu, în calitate de ministru de război în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Biroul Pensii (prima structură specializată în domeniul pensiilor militare) este încadrat la a 2-a Secție, a 2-a Diviziune, a 2-a Direcție, Administrația Generală, din cadrul Ministerului de Război. Atribuțiile biroului, lichidarea pensiilor militare în retragere, sunt reliefate prin Ordinul nr. 288. Referitor la o listă detaliată ale diferitelor direcții, divizii și secții, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 2 din 29 octombrie 1862, anul al 3-lea Partea Oficială.
În anul 1891, în „Regulamentul asupra Serviciului Interior al Ministerului de Război” nr. 1566 din 20 mai 1891 pus în aplicare începând cu 1 iunie 1891, regăsim la Capitolul 1, în cadrul Direcției Contabilității, Controlului și Pensii, Secțiunea 3 Pensii, care cuprindea două birouri:
Biroul 6 – Cercetarea actelor pentru lichidarea pensiilor, matriculul pensionarilor, corespondența relativă și Biroul 7 – Formarea bugetului pensionarilor, venituri, cheltuieli, contul bugetar, formarea actelor pentru plata pensionarilor, personalul serviciului, ordonanțarea și plata acestui personal, Corespondența relativă.
În Înaltul Decret nr. 1682 din 16.03.1912, relativ la modificarea actualei Legi de organizare a Ministerului de Război, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 14 din 30 martie 1912, Partea Regulamentară nr. 11, pp. 149-154, la secțiunea I, alături de alte servicii (Serviciul Secretariatului General, Serviciul Statului Major – General, Serviciul Geografic al Armatei, Serviciul Personalului și Serviciul Intendenței Stabilimentelor Centrale și a Locurilor Întărite) este prevăzut Serviciul Controlului, Contabilității, Contenciosului și Pensiilor, care avea ca atribuții, lucrări care se raportează la bugetul Armatei, ordonanțe, controlul gestiunilor, contencios și pensii.
Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, București, publică în anul 1936, „Regulamentul legii pentru organizarea Casei de Pensii a Ofițerilor” sancționat cu Înaltul Decret Regal nr. 7005 din 18 mai 1936 și publicat în „Monitorul Oficial” nr. 117, Partea 1, din 23 mai 1936. În cadrul acestei lucrări este prevăzut este prevăzut, art. 1, faptul că: În conformitate cu Legea pentru organizarea Casei de Pensii a Ofițerilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 2 mai 1936, se creează, cu începere de la 1 aprilie 1936, Casa de Pensii a Ofițerilor, cu Direcția pensiilor militare, care împreună cu Casa Dotației Oastei sunt sub directa supraveghere a Ministerului Apărării Naționale. La art. 2, regăsim menționate atribuțiile direcției: Direcția pensiilor militare are în atribuție plata tuturor pensiilor ofițerilor proveniți din Armata Română și a urmașilor lor, pensii stabilite de Casa Generală de Pensii și înscrise în bugetul acelei case, care le ordonanțează Casei de Pensii a Ofițerilor, Direcția pensii militare.
În fondul creat de Direcția Financiară, a fost regăsit un document referitor la „Atribuțiile și problemele în curs ale Direcției Finanțări și Control în Armată” din 20.03.1950, în care în cadrul Direcției Asigurări Sociale, am identificat punctul B. pensii, cu următoarele atribuții: stabilește și plătește lunar, drepturile legale de pensie ale militarilor de carieră, după părăsirea cadrelor active ale armatei, iar ca probleme pe care le are în atribuții spre a le îndeplini, avea: stabilirea drepturilor de pensie a celor care nu și-au completat până acum actele; întocmirea deciziilor și carnetelor de pensii; întocmirea fișelor contabile.
După anul 1989, Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat a continuat să reglementeze drepturile de pensie ale militarilor în cadrul unui sistem de pensionare distinct de cel de drept comun și a cunoscut modificări și/sau completări aduse prin următoarele acte normative: Decretul-lege nr. 59/1990 privind majorarea unor pensii din cadrul asigurărilor sociale de stat și unor pensii militare, Decretul-lege nr. 71/1990 pentru modificarea și completarea Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, Decretul-lege nr. 114/1990 privind încadrarea unor categorii de salariați în grupele I și II de muncă, Legea nr. 33/1990 pentru modificarea Decretului 214/1977 privind pensiile militare de stat, Legea nr. 85/1993 pentru modificarea și completarea articolului 59 din Decretul nr. 214 din 12 iulie 1977 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat și completat prin Decretul-lege nr. 71 din 8 februarie 1990 și Legea nr. 130/1997 pentru modificarea unor prevederi din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.
Începând cu data de 01 aprilie 2001, dreptul la pensii pentru cadrele militare a fost reglementat de dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, prin care au fost abrogate prevederile Decretului nr. 214/1977.
În scopul reformării sistemului de pensii a fost adoptată Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, act normativ prin care s-a prevăzut recalcularea pensiilor militare de stat, stabilind că acestea devin pensii în înțelesul acestei legi. Modul de punere în aplicare al acestui act normativ a fost reglementat de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010.
Ulterior, a fost emisă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională al cărei scop a fost acela de a corecta printr-o nouă metodologie de calcul, disfuncționalitățile apărute în procesul de recalculare a pensiilor conform metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, pe care o și abrogă.
La data de 01.01.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, prin care drepturile de pensie ale cadrelor militare, de soldaților și gradaților profesioniști au fost stabilite pe baza principiului contributivității.
La data de 01.01.2016 a intrat în vigoare Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, prin care pensiile militare recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, au devenit pensii militare de stat și s-au recalculat în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor la data de 1 ianuarie 2016.
De asemenea, cuantumurile pensiilor militare de stat stabilite/recalculate/actualizate în baza prevederilor actului normativ menționat, se determină în raport cu vechimea cumulată și media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii ani de activitate în calitate de militar, actualizate conform prevederilor care reglementează salarizarea militarilor. Vechimea cumulată cuprinde, potrivit legii, și sporurile acordate pentru activitățile desfășurate în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, încadrate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările și completările ulterioare.
Purtătoarea tradițiilor pensiilor militare, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a fost înființată în baza Hotărârii de Guvern nr. 233 din 16.03.2011 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2011.
Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale îndeplinește prerogativele legale de administrare a sistemului pensiilor militare de stat la nivelul Ministerului Apărării Naționale, stabilite prin lege, astfel cum derivă din cuprinsul dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, și din cele ale art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2016 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații.
Totodată, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale este, potrivit art. 2 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 188/2021, structura de specialitate, cu personalitate juridică, ce administrează sistemul pensiilor militare de stat din România, în înțelesul art. 1 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru:
- militarii din M.Ap.N. definiți la art. 3 lit. a) din Legea 223/2015, cu modificările și completările ulterioare;
- pensionarii militari din M.Ap.N. definiți la art. 3 lit. d) din Legea 223/2015, cu modificările și completările ulterioare;
- urmașii persoanelor prevăzute la lit. a) și b), sub rezerva îndeplinirii condițiilor legate;
- elevii și studenții instituțiilor de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, cu excepția celor din învățământul liceal, care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza activității desfășurate în M.Ap.N.
